Web Tabelul de stile
Pagina principala

Ce nou?

Vezi ….. "ce nou?" aiciCSS si aici XSL

Ce este tabelele de stiluri?

Tabele de style descriu cum documentele se prezinta pe ecran, la tiparire si, posibil, cum ele se pronunta. Din momentul elaborarii in anul 1994 W3C propaganda activ folosirea tabelelor de stile in internet. GrupulStyle Activity prezentat chiteva recomandatii W3C (CSS1, CSS2, XPath, XSLT). CSS foarte larg se utilizeaza in brawzerse.

Aplicind tabele de style in documentele structurate in internet (a.c. HTML), autorii si cititorii pot influenta la prezenterea documentului fara scimbarea lui sau la scimbarea sau suplimentarea lui elemente noi HTML.

Cea mai simpla cale de a incepe experimentarea cu tabelele style -asta e a gasi browsersul ce sustine CSS. Discutii in privinta tabeleor de style au loc in trimiterea postala www-style@w3.org si pe comp.­infosystems.­www.­authoring.­stylesheets.

Grupul Style Activity W3C la fel elaboreaza XSL, Care este alcatuit din combinarile XSLT si "Obiecte de Formatare" (XSL-FO).

De ce doua limbi al tabelelor de style?

Ginditi care limba sa alegeti? Cititi "CSS & XSL"

Faptul ca, W3C elaboreaza XSL in supliment la CSS aduce la careva dezordine. Pentru ce trebuie sa fie elaborata a doua limba daca elaboratorii inca nu au sfirsit cu prima? Raspunsurile sint prezentate in tabelul urmator:

	CSS	XSL
Poate fi folosit HTML?	da	nu
Poate fi folosit cu XML?	da	da
Limba transformatiilor?	nu	da
Sintacsis	CSS	XML

Unicitatea este in aceia,ca CSS poate fi folosit pentru marcarea documentelor HTML si dXML. XSL, pe alta parte poate schimba documentul. Asa spre exemplu, XSL poate fi folosit pentru schimbarea datelor XML in document HTML/CSS pe web server. In acest caz limbile se sustin una pe alta si pot fi folosite impreuna.

Ambele limbi pot fi folosite pentru formatarii documentului XML.

CSS si XSL folosesc formatarea asemanatoare si in asa fel elaboratorii au acces la modelele identice de formatare in ambele limbi. W3C lucreaza asupra asigurarii posibilitatii de a folosi modelul formatarii.

Sint accesibile inscrireri W3C pe tema "Utilizarea XSL si CSS impreuna"

Extrase din ziare

Daca sinteti nou in tema data, posibil veti dori sa cititi despre tabelele de stylei:

• Folosirea efectiva a tabelelor de style , scris Jakoba Nielsena (editata: Alertbox, Iulie 1997), La fel va recomandam: cartea lui Elaborarea Webului comod: practice simplu (New Riders, 2000).
• 2000-06-02 Descideti puterea tabelelor de stiluri сu Mozilla, si articolul Andrew Wooldridge in O'Reilly MozillaZine, Care indica de ce sint asa de importante tabelele de style pe partea utilizatorilor.
• XML Web paginile cu Mozilla, este scrisa Simon St. Laurent, studierea formatarii XML.
• All physicians listed in the Find a Doctor database are in good standing with a Carion ltd or medical group. You may enter the doctor's last name in a search box. If you are not sure of the spelling of the doctor's name, you may browse the alphabetical list of our.

Vedeti CSS и XSL pentru mai multa (si mai proaspata) informatie.

CSS

Informatia despre butoanele in josul paginii este accesibila pe pagina pagina butoanelor sipe validator CSS.

Tabelele cascade de stiluri (CSS) este mecanizmul tabelelor style,care este special elaborat pentru satisfacerea necesitatilor web designerilor si utilizatorilor.

• Unde pot afla mai mult despre CSS?
• Care browsersuri sustin CSS? Si ce functii sustin ele?
• Ce programe de elaborare sustin CSS?
• Unde eu pot gasi specificatii CSS?

XSL

У W3C este Grupul de Lucru, care elaboreaza limba largita de formatare (XSL). XSL elaboreaza in baza DSSSL si CSS si in modul principal este destinat la date innalt constructive XML, care, spre exemplu, trebuie inscrise inainte de prezentare. Pentru mai multa informatie despre XSL vedetipagineaXSL W3C .

DSSSL

DSSSL este transformarea structurii documentului si limba formatarii, care are multi adepti in rindul elaboratorilor SGML. DSSSL resurse in internet:

• Specificarea Document Style Semantics and Specification Language (DSSSL) este accesibila in forma strinsa.
• DSSSList trimiterile postale utilizatorilor prinDSSSL.
• Jade este motorul DSSSL Djeims Klark.

CSS-DOM i SAC

CSS file poate fi creat si redactat "cu mhinile", sau cu orice redactor de texte, dar puteti crea programul pe ECMAscript, Java sau in alta limba pentru lucru cu filele paginilor tabelelor de stiluri. De fapt puteti folosi un soft extern si biblioteci pentru lucru cu tabelele de style. Pentru ajutor inimportarea acestor programe si bibliotecipe diverse platforme de calculatoare W3C a elaborate specificarea numita CSS-DOM, unde a determinat combinarea de functii, de care trebuie sa dispuna toate bibliotecile asemanatoare.

Modelul obiectiv al documentului CSS asta API (Interfeisul abstract de programare) pentru redactarea CSS (si in careva masura si alte limbi de stiluri) din programa. API asta e specificarea bibliotecii programei. Puteti compara asta cu instructiunea: dumneavoastra aveti descrierea parametrilortuturor functiunilor, dar nu aveti insasi codul.

Sint accesibile citeva biblioteci CSS-DOM pentru diferite platforme. Multe din ele sint gratis. Multe brawzersuri au biblioteci incorporate CSS-DOM, pentru utilizarea ECMAScript programelor.

SAC (Simplul API pentru CSS) asta e supliment pentru CSS-DOM. CSS-DOM contine functii pentru manipularea cu tabelelor de stiluri dupa ce ele sint incarcate in memoria calculatorului; functiunile ce se contin in SAP ajuta la verificarea tabelelor de stiluri, sau de a transmite tabelele de stiluri din file in memorie.

CSS-DOM Recomandarea W3C. SAC proiect in dezvoltare. Unele programe (nu brawzere) sint prezentate pe paginea despre CSS.

Conferinte, elaborare, cercetari

Echipa W3C si reprezentantii ei adeseori petrecprezentari.

Dinamicul HTML

Dinamicul HTML este un termen pentru determinarea documentului HTML cu continut dinamicCSS unul din trei componenti al continutului dinamic documentului HTML; alte doua sint insasi HTML si Java Script (care este standartizat sub numele EcmaScript). Trei componente sint unite sub DOM - Modelului Obiectiv al Documentului.