Judecătorii care au schimbat cursul retrocedării celei mai mari păduri din țară au fost reclamați încă din 2011 atât la DNA Brașov, cât și la CSM. Magistrații au scăpat atunci de sancțiuni. Luna trecută, alți procurori de la DNA Brașov i-au pus oficial sub acuzare.
Pe 28 octombrie 2014, Viorel Hrebenciuc a fost reținut în acest dosar de procurorii DNA Brașov. Foto: Robert Frunzescu/Mediafax Foto.
În acest dosar, procurorii au calculat un prejudiciu de peste 300 de milioane de dolari și i-au arestat pe liderul PSD Viorel Hrebenciuc, pe fiul său Andrei, dar și pe deputatul Ioan Adam, avocatul celui care a revendicat pădurea.
Plângeri repetate
Juriștii Romsilva Bacău au făcut în ultimii ani mai multe plângeri împotriva unor judecatori de la Tribunalul Covasna, acuzându-i de abuz în serviciu, luare de mită și trafic de influență. Primele plângeri au avut ca scop anchetarea unei decizii din 2010, prin care a fost repus pe rol un proces în care Romsilva Bacău se opunea retrocedării a 43.000 de hectare de pădure către Paltin Sturdza – un moștenitor îndepărtat al familiei Ghika Comănești.
Până atunci, Direcția Silvică câștigase la Judecătoria Onești și la Tribunalul Bacău. Paltin Sturdza a făcut însă o cerere de revizuire, iar dosarul a fost strămutat la Judecătoria Sfântu Gheorghe – unde cererea a fost respinsă ca tardivă.
Dar apoi judecătorii de la Tribunalul Covasna i-au admis recursul lui Sturdza în 2010 și au cerut rejudecarea cazului.
Această decizie i-a nemulțumit pe reprezentanții Romsilva care au făcut plângere penală împotriva magistraților din Covasna.
RISE Project a descoperit că DNA Brașov a dispus în 2011 neînceperea urmăririi penale față de cei trei judecători: Gabriel Uță, Ordog Lorand Andras și Lidia Moldovanu. Procurorul de caz a motivat atunci că nu există niciun indiciu din care să reiasă că judecătorii nu au dat dovadă de imparțialitate sau că ar fi fost implicați în acte de corupție.
O plângere asemănătoare a fost trimisă în același an și Inspecției Judiciare din cadrul CSM. Reprezentanții Romsilva au susținut la fel că decizia luată de completul din Covasna în 2010 era rezultatul unui abuz de judecată, de natură să prejudicieze grav interesele Romsilva, precum și interesul public, prin retrocedarea întregii suprafețe de 43.000 de hectare de pădure. În opinia lor, suprafața era mai mare chiar decât cea solicitată de Paltin Sturdza, care oricum nu ar fi avut dreptul la moștenire fiind o rudă prea îndepărtată.
Inspectorii CSM au decis, după analizarea plângerii, că deciziile judecătorilor se susțin și nu se impun măsuri împotriva lor: (…) “Controlul legalității și temeiniciei unei hotărâri judecătorești poate fi realizat doar de către instanța de control judiciar, prin exercitarea căilor de atac, iar nu pe cale administrativă de către Consiliul Superior al Magistraturii”.
Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 2011.
Angajații Romsilva Bacău au revenit un an mai târziu cu o nouă plângere împotriva unei alte decizii a judecătorilor de la Tribunalul Covasna din data de 17 aprilie 2012, acuzându-i de abuz cu consecințe deosebit de grave pentru că nu au ținut cont de înscrisurile depuse la dosar și nu au avut parte de o judecată dreaptă. CSM a clasat și această nouă plângere pe același motiv că soluțiile instanțelor nu pot fi analizate pe cale administrativă.
Lucrurile aveau să ia o întorsătură spectaculoasă doi ani mai târziu.
Pe 16 octombrie 2014, DNA a anunțat că doi din cei trei magistrați de la Covasna, Ordog Lorand Andras și Gabriel Uță, sunt cercetați penal sub acuzația de infracțiune de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, exact ce spuneau și angajații Romsilva în 2012.
Mai mult, procurorii le-au imputat celor doi judecători exact decizia din 17 aprilie 2012, reclamată la CSM.
DNA DESPRE ACȚIUNEA JUDECĂTORILOR:
“La data de 17 aprilie 2012, în urma unei înțelegeri prealabile, la solicitarea inculpatului Adam Ioan, cu sprijinul suspectului Sturdza Paltin-Gheorghe, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna din care au făcut parte inculpaţii Ordog Lorand Andras şi Uță Gabriel, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier și de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA. Decizia judecătorească ar fi fost pronunțată în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, respectiv fără prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP ROMSILVA, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier).” Detalii, AICI
RISE Project a publicat de-a lungul acestui an mai multe articole despre culisele acestei retrocedări spectaculoase și ramificațiile ei la Berlin, după ce o companie germană cu mari probleme financiare s-a angajat să plătească 140 milioane de euro pentru cele 43.000 de hectare revendicate de Paltin Sturdza: Detalii AICI, AICI și AICI.
Alt caz controversat
Cei doi judecători figurează într-un alt caz cu probleme: SC Forestiera Ardeleană SRL. În 2012, instanțele judecătorești din Buzau și Covasna au retrocedat aproape 11.000 de hectare omului de afaceri Gheorghe Ceteraș, care cumpărase drepturile litigioase pentru obținerea terenului împădurit.
Concluzia Curții de Conturi din anul 2012.
Jumătate din aceasta suprafață a fost reconstituită prin decizia Tribunalului Covasna. Acest caz a fost analizat într-un raport al Curții de Conturi din anul 2012, concluzia fiind atunci că retrocedarea s-a făcut cu încălcarea flagrantă a legii.
Cealaltă jumătate a fost restituită printr-o decizie a magistraților judecătoriei Pătârlagele. Pe 20 noiembrie 2014, procurorii DNA au început urmărirea penală asupra lui Gheorghe Ceteraș, acesta fiind acuzat de dare de mită, cumpărare de influență și constituirea unui grup infracțional. În același dosar, în care anchetatorii susțin că statul a fost prejudiciat cu peste 20 de milioane de euro, este anchetat și fostul prefect de Buzău, precum și judecătorul Neculae Toader, de la instanța din Pătârlagele, care, potrivit DNA, ar fi primit 250.000 de euro pentru a pronunța o decizie favorabilă în acordarea retrocedării. În același dosar este anchetat și Mihail Cosmin Vasile, avocat și fiu al fostului prim-procuror aș Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele. Detalii, AICI
Andrei Ciurcanu
Dacă doriți să sprijiniți RISE Project, puteți dona aici:
